Imi tot spun ca va fi in regula..
Dar imi tot spun asta de atata timp....!!!
Mi-am pus status la mess ceva de genul.." Whatever you do, try not to be another brick in the wall!" si toata lumea a luat-o ca pe o insinuare la adresa barbatilor..care au fost si care vor fi in viata mea.
Eram azi, si eu pe mess, ca omu' si deodata ma ia un prieten la intrebari. Ca ce a facut tipul? cu ce a gresit?!...eram efectiv in ceata...si apoi a inceput sa se insenineze...zic: nu e nici un barbat care sa fi gresit azi in fata mea... bine, poate putin dar statusul nu e pentru el. ci pentru mine...A zis ca e sigur ca trebuia sa fie un mascul care sa fi gresit fata de mine!!!...Multumesc Ovi, pentru clarificare! U've been a great help!
Si am ramas pe ganduri toata ziua...
Ce tot are lumea cu mine?
Acum vreo 2 luni, am fost caracterizata ca fiind o fata trista. Care rade mult, dar e a naibii de trista. (cum pot sa rad mult si sa fiu trista?! am intrebat eu). "Eu cred ca rade, ca sa isi ascunda tristetea..."
Altcineva(tot barbat) mi-a zis ca sunt impenetrabila. ca am ridicat un zid in jurul meu, si ca orice ar face nu poate sa treaca de el...si ca moare de oftica, si ca nu intelege de ce...
I-am explicat cateva lucruri...nu cred ca inteles nimic. Dar...El a fost unul dintre cei care au trecut prin viata mea, si a mai pus o caramida la zidul meu.
Pentru ca mi-a explicat Livia in seara asta cum a perceput ea, si probabil restul lumii mesajul.
Mi-a explicat ca mesajul face trimitere directa la acest "zid" pe care l-am pus in jurul meu sa nu mai fiu ranita. Sunt oameni, care incearca sa ma imbuneze, care incearca sa ma sensibilizeze...care incearca sa se catere peste zid, care incearca sa il sparga..sau care cauta sparturi. Exista sparturi, sa stiti, si se si poate sari..Numai ca lumea e atat de insensibila, si perfida, si superficiala incat vrea totul mult prea usor. Si se lasa batuta. Si pe mine ma doare. mai mult sau mai putin, dar ma doare. Orice gand esuat. orice incercare care nu e dusa la capat, ma face sa cred ca nu am meritat nici macar sa incerce mai mult . pentru ca nu a facut altceva decat sa mai puna o caramida la zidul meu.
Si asa, parerea Liviei este ca ...previn oamenii din jurul meu, ca orice ar fi..sa fie atenti la cum se poarta cu mine, sa fie atenti la tentativele lor pentru ca deja sunt prea multe persoane care m-au dezamagit, si mi-e teama ca fiecare persoana ce capata un minim de importanta in viata mea,o sa fie o caramida in plus, de care acum nu am nevoie...
Am ramas...masca la toata aceasta psihologie, facuta asupra statusului meu.
Dar e adevarat. TOT.
A trecut mult timp, si tot sunt in perioada de vindecare. Am nevoie de persoane care sa ma inteleaga, care sa ma sprijine, care sa fie acolo pentru mine. Daca stii ca nu poti fi acolo pentru mine, mai bine nu te mai oferi deloc decat sa imi intinzi o mana, pe care sa o retragi la mijlocul drumului, spunandu-ti ca iti este mai usor fara mine. sau ca este mai greu decat te asteptai. Pentru ca daca voua va este greu, mie nu imi este mai usor...
Am persoane foarte dragi mie, care m-au dezamagit. Prieteni care m-au lasat balta cand imi era greu, familie care nu ma accepta asa cum sunt, si barbati care prin diferite metode au incercat doar sa se foloseasca de mine. Pariuri, minciuni, si false sperante.
Nu am nevoie de ele. Nu imi fac bine. Tot ce intalnesc rau in viata mea, ma doare. dar uit. si ma prefac ca nici nu a existat. Sunt constienta de faptul ca nici eu nu am facut numai bine. Dar eu nu am facut nimanui rau intentionat.
Veau atat de mult sa fiu calda din nou. Rad mereu, dar sunt putine momentele cand cineva ma face sa zambesc sincer. Sunt si mai putine momentele cand imi tresalta inima de bucurie.Vreau sa ma vindec.
Cum era vorba aia, ca timpul vindeca?...
Oricum..nu mai cred in vorbe. Acum nu...
